marți, 12 iunie 2012

Simptomele atacului de panica

Principala simptoma a atacului de panica este sentimentul coplesitor de frica acuta alaturi de alte reactii fizice. Simtomele apar brusc, dureaza pana la 10 minute. Atacurile de panica insa pot veni unul dupa altul si pot dura pana la o ora. In cazul in care atacul de panica se intinde pe aceasta perioada trebuie consultat un medic de specialitate.
Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau pur si simplu pot aparea fara nici un motiv.

Simptomele unui atac de panica pot fi:

- respiratie rapida ( hiperventilatie) sau dificultati in respiratie ( dispnee)
- batai puternice, rapide si neregulate ale inimii
- transpiratie
- greata si/sau dureri de stomac
- vertij, tremuratori, nesiguranta
- frica de moarte
- frisoane
- senzatia de detasare de realitate sau de propria persoana
Simtomele atacului de panica pot fi asemanatoare cu infarctul miocardic si din aceata cauza multi oameni cauta tratament de urgenta. Daca o persoana acuza dureri in piept ( angina pectorala) trebuie dus imediat la o unitate de urgente pentru a se stabili daca este un atac de panica sau o afectiune cardiaca

Cauzele atacului de panica

Cauzele exacte ale atacului de panica nu sunt pe deplin solutionate. Se crede ca acesta apare atunci cand exista un dezechilibru in neurotrasmitatorii creierului. De asemenea atacul de panica poate fi trasmis pe cale genetica.

Atacurile de panica pot fi determinate de:
- fumatul excesiv
- consumul unei cantitati mari de alcool sau incetarea ingestiei de alcool pentru un alcoolic
- folosirea drogurilor
- un nivel mare al stresului ( stres cronic)
- o operatie cu anestezie generala
- o nastere care a survenit de scurt timp

Atacurile de panica pot fi provocate si de o anumite conditie medicala:
- afectiuni cardiace
- disfunctii tiroidiene
- afectiuni pulmonare
- tulburari neurologice ( epilepsia)
- intreruperea tratamentului pentru inima
- astmul bronsic
- depresia
- anxietatea

Atacul de panica

Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate care da simptome ingrijoratoare dar care nu ameninta viata.
Simtomele atacului de panica ar fi :
- batai accentuate ale inimii
- dificultati in respiratie
- sentimente de pierdere a controlului sau de moarte imediata
In mod normal un atac de panica poate dura intre 5 si 20 de minute si poate fi cauzat de situatii stresante sau poate aparea din senin fara nici un motiv anume. Organismul are un sistem care pregateste corpul si psihicul pentru o situatie de frica. La persoanele care sufera de atac de panica acest sistem reactioneaza exagerat. In timpul atacului de panica sistemul nervos se comporta ca si cum ar avea deaface cu o situatie cauzatoare de moarte sau un pericol iminent.
Atacul de panica se dianosticheaza atunci cand acestea sunt repetate, persoane evita locurile sau situatiile cauzatoare si exista frica aparitiei altuia.

Tipure de tulburari ale anxietatii

Anxietatea generalizata este frica legata si grija legata de lucrurile comune.
In plus persoana care sufera de anxietate generalizata mai are si urmatoarele tulburari:

- iritabilitatea sau iriscibilitatea usoara
- oboseala
- insomnie
- probleme de concentrare

Tulburarea de panica

Atacurile de panica sunt mai comune decat tulburarile de panica. Atacurile de panica nu au mereu un motiv anume pentru aparitie ci pot aparea spontan fara nici un stimul extern si simtomele pot fi destul de intense. 
Tulburarea de panica se poate instaura atunci cand apar mai mult de 4 atacuri de panica in decurs de 2 saptamani si exista frica reaparitiei unui alt atac de panica. 

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Oamenii care au o astfel de tulburare au ganduri intruzive si obsesive. De exemplu o femeie se gandeste constant ca sotul o inseala deci nu are nici un motiv anume sa-l banuiasca. Alte persoane de exemplu verifica daca au inchis usa, aragazul, daca au stins lumina. Persoanele isi dau totusi seama ca nu au un comportament tocmai adecvat dar totusi continua sa il aiba. 

Tulburarea de stres post traumatic

Aceasta tulburare apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate sa fie recent ( ex: accident de masina, decesul cuiva apropiat) sau sa se fi petrecut in trecut ( ex: abuz sexual in copilarie). Aceasta tulburare poate afecta serios viata sociala si de obicei cei suferiund de stres post traumatic evita cat de mult sa-si aminteasca de evenimentul traumatic sau evita locul unde s-a produs acesta. 

Fobia sociala

Aceasta consta in frica de evaluare facuta de alti oameni din societate. Din acest motiv oamenii care sufera de fobie sociala evita sa vorbeasca in public, sa foloseasca toalete publice sau sa mance sau bea in public. Aceasta frica poate duce la izolare completa. 

Fobii specifice

O persoana care sufera de fobie specifica poate resimti o frica acuta atunci este in apropierea unui animal, se afla intr-un anumit loc. Frica poate fi atat de intensa incat se pate ajunge chiar la un atac de panica. 


Simptomele anxietatii

Caracteristica principala a simtomelor anxietatii este frica si/sau ganduri cronice de ingrijorare care reprezinta la un momendat un element de stres. 
Alte simtome comune ale tututor tipurilor de anxietate ar mai fi:
- agitatie, tremuraturi, batai ale inimii aceelerate, greata, lesin, dificultati in respiratie
- ganduri disfunctionale ( de exemplu o persoane care urmeaza sa tina un discurs se gandesc ca se va incurca si se va face de rusine asta inainte macar sa intre pe scena)
- ganduri si comportament de evitare . De exemplu o persoana care a trait o frica intensa intr-un anume loc sau intr-o anume situatie va face tot posibilul sa evite acel loc sau acea situatie. 

Diferenta intre anxietate si frica

Anxietatea este defapt o frica amplificata. Toata lumea la un momendat a trait o frica intensa pusa in fata unui pericol iminent sau a unei situatii limita. Odata cu terminarea sau disparitia pericolului dispare si frica. Anxietatea insa este o frica care apare fara motiv si fara fie un pericol care sa o provoace. Anxietatea poate interfera si altera serios chiar si viata sociala normala.

vineri, 8 iunie 2012

Ce este anxietatea?

Anxietatea este starea afectiva patologica caracterizata prin neliniste, teama defondata, fara obiect sau legata de un pericol iminent. Anxietatea este insotita si de reactii vegetative. Anxietatea mai este definita si ca o tulburare emotionala care se traduce printr-un sentiment de nesiguranta nefondat. Anxietatea poate deveni si patologica, bolnavul fiind atat de marcat de situatie incat nu se mai poate controla si sentimentele il coplesesc.

marți, 5 iunie 2012

Simptomele depresiei

Persoana care sufera de depresie se poate simti trista, nu mai poate simti nici o placere in viata de zi cu zi, lipsita de speranta, "darmata", descurajata foarte usor, plange usor. De obicei la inceput simptomele sunt subtile si este dificil de recunoscut depresia si ca simptomele au legatura intre ele. 

Cele mai mari simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea chefului de viata si de a efectua activitatilor de zi cu zi

Alte simptome mai pot fi:
- luarea sau pierderea in greutate din cauza modificarii in apetitul alimentar
- senzatia de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de sine devalorizare fara nici un motiv
- ganduri repetate de moarte si suicid

Daca o persoane prezinta cel putin 5 din aceste simptome pe o perioada de 2-3 saptamani aceasta cu siguranta sufera de depresie severa si trebuie luate masuri. Daca sunt prezente mai putin de 5 simptome este posibil sa fie doar o depresie minora dar oricum trebuie urmat un tratament de specialitate. 
Daca se prezinta intre 2 si 4 simptome pe o perioada mai indelungata ( 2 ani la adulti si 1 an la copii) atunci este vorba de o depresie pe termen indelungat care se numeste tulburare distimica ( distimia ). 
Femeile sunt predispuse la o forma de depresie mai ales im preajma menstruatiei, atunci cand se produc schimbari fizice si hormonale in corpul lor. Acest tip de depresie se numeste tulburare premestruala disfonica

Alte simptome care apar frecvent in depresie sunt:
- pierderea interesului in activitatea sexuala si incapacitatea de a avea o viata sexuala activa
- cresterea duratei de somn
- sensibilitatea excesiva la respingere
- mancatul excesiv si cresterea greutatii
- dureri de cap si alte tipuri de dureri
- probleme digestive cum ar fi constipatia si diareea
- setimente de anxietate si de ingrijorare fara motiv
- autoacuzarea sau acuzarea celor din jur pentru starea de depresie
- lipsa miscarii si/sau a vorbirii pentru perioada de cateva ore
- stare de tensiune interioara si plans facil

Depresia este o afectiune de luat in serios la orice varsta dar mai ales la persoanele varstnice la care se poate manifesta prin stare de confuzie si a uitarii. Depresia este si mai periculoasa pentru persoanele varstnice cu afectiuni cardiace pentru ca poate duce la inrautatirea afectiunilor. 

Depresie se manifesta diferit in functie de varsta asa ca la copii si adolescenti este destul de greu de identificat. 
Depresia poate duce la suicid. Semnele premergatoare unui suicid pot fi:
- la copii : ruperea unei relatii, certurile cu parintii
- la adulti: pierderea locului de munca, un divort..etc
- la batrani: pierderea partenerului de viata, diagnosticarea cu o boala care le va scurta simtitor viata

Tratamentul depresiei

Depresia este o boala care de care nu te vindeci de pe o zi pe alta. Tratamentul are mai multe etape.

Tratamentul initial

Acesta cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutica sau combinarea celor doua  metode de tratament.
In cazul depresiei usoare spre moderate consilierea terapeutica ( psihoterapia) poate fi suficienta. Daca in schimb debutul episoadelor de depresie sunt severe este recomandat administrarea de antidepresive cat si consiliere terapeutica. 
In cazul prezentei unor semne de sucid cum ar fi ganduri de auto-vatamare, vatamarea altor persoane, detasare de realitate ( psihoza ) sau un consum excesiv de alcool sau dorguri este recomandata internarea urgenta in spital pentru supravechere de specialitate. 
In multe cazuri gasirea medicamentului potrivit sau a tipului de psihoterapie nu este foarte usor. Acest lucru nu se intampla de obicei din prima si din acest motiv este recomandat ca pacientul sa colaboreze foarte strans cu medicul curant pentru ca acesta sa poate lua deciziile cele mai corecte. 
Medicamentele administrate in cazul depresiei nu au efect imediat ci poate dura intre 4 si 12 saptamani.
In cazuri rare, in cazul persoanelor care nu pot lua medicamente antidepresive sau la care metodele clasice de tratament nu dau randament, care au o depresie severa cu elemente psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani( sau refuzul de a se hrani) se poate aplica terapia electroconvulsivanta. Aceasta terapie se crede ca readuce echilibrul substantelor chimice cerebrale numite neurotransmitatori.

Tratamentul de intretinere

Cel putin 50% din cei care au un eveniment depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor. Continuarea tratamentului pe o perioada de 7 pana la 15 luni poate scadea reaparitia simptomelor. 

In tratamentul de intretinere este recomandat si:
- evitarea consumului de alcool
- odihna recomandata de 8 ore pe zi
- abordarea unui regim de alimentatie cat mai sanatos
- exercitii fizice cat mai dese

Acordarea de suport social si moral din partea familiei si a prietenilor este foarte importanta perioada de intretinere. 
Cum depresia nu vine singura si de obicei este insotita si de alte tulburari ale dispozitiei cum ar fi : anxietate, tulburari anxioase, psihoza, comportament maniacal este recomandata ca si pentru aceste tulburari sa fie urmat un tratament. 

Tratament in cazul agravarii depresiei

La persoanele cu simptome de depresie recurenta tratamentul cu medicamente antidepresive poate continua tot restul vietii. 
Este foarte important ca atunci cand simptomele se agraveaza in timp ce pacientul este sub tratament acesta sa comunice cu medicul curant pentru a schimba sau imbunatati tratamentul. 

Tratamentul ambulatoriu

Psihoterapia si administrarea de medicamente antidepresive sunt cele mai bune arme impotriva depresiei dar si tratamentul ambulator este foarte important.
Persoanele suferind de depresie trebuie sa urmezi cativa pasi simpli pentru a se ajuta pe sine in timpul unui eveniment depresiv sau prevenirii acestuia:
- trebuie sa incerce sa-si impartaseasca sentimentele cu cineva si nu se se izoleze
- nu este recomandata consumarea bauturilor cofeinizate precum cafeaua, cola sau bauturile energizante dupa ora 17
- evitarea exercitiilor fizice dupa ora 17
- sa aiba un somn corespunzator
- sa se culce in fiecare seara la aceeasi ora si sa se trezeasca dimineata la aceeasi ora chiar si in weekend, atunci cand poate nu se duc la munca
- sa aiba un dormitor intunecos si cat mai ferit de zgomote
- sa nu-si administreze medicamente pentru somn, decat cele prescrise de medic deoarece acestea pot interfera cu medicamentele prescrise de medic
- sa incerce sa aiba mereu o atitudine pozitiva si optimista

Despre depresie

Generalitati

Depresia mai este cunoscuta si sub numele de tulburare unipolara, face parte din tulburarile dispozitie si se caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor episoade depresive.
Conform studiilor depresia apare cam la 5-9% dintre femei si 2-3% dintre barbati cu preponderenta intre 25 si 44 de ani cu mici varfuri in zona adolescentei.
Factorii aparitiei depresiei se pot imparti in trei categorii :

- bilogici
- psihologici
- sociali

Factorii bilogici

Aminele biogene

In urma studiilor s-au dezvoltat mai multe teorii ale aminelor biogene, subliniindu-se rolul neurotrasmitatorilor ( serotonina, noradrenalina, dopamina). In acest caz depresia apare atunci cand exista un dezechilibru intre cantitatea de neurotrasmitatori( de obicei serotonina este mai putina)

Somnul

Atunci cand intervine depresia somnul este afectat. 

Factori genetici

Depresia are un caracter familial. Studiile au demonstrat ca oamenii cu antecedente de depresie in familie sunt de pana la 3 ori mai predispusi aparitiei acesteia. 

Factori psihosiciali

Factori cognitivi

Un renumit psihiatru Aaron Beck a ajuns la concluzia asupra caror lucruri cei depresivi sunt negativisti:
- privirea negatica asupra viitorului
- imaginea de sine negativa
- interpretarea negativa a trairilor

Evenimente din viata stresante

De exemplu pierderea unuei persoane apropiata pana la varsta de 11 ani poate avea consecinte ireversibile asupra retelei neuronale care predispun la depresie

Factori subconstienti

Privarea de dragoste si sprijin matern impiedica dezvoltarea afectiva normala. La un adult depresia debuteaza cu pierderea reala a unui lucru/ persoane.